Riscurile de sănătate ale singurătății pe care trebuie să le cunoști

Atunci când vă simțiți singur, s-ar putea să căutați compania prietenilor dumneavoastră. Acest lucru v-ar putea ajuta să scăpați pentru moment de „sentimentul dureros de singurătate”. Dar ce se întâmplă atunci când prietenii tăi nu sunt prin preajmă? Probabil că v-ați simți din nou la fel și vă veți da seama că v-ați întors de unde ați plecat.

Există studii care arată că 80 la sută dintre cei sub 18 ani și 40 la sută dintre cei peste 65 de ani se simt singuri uneori. Singurătatea este un sentiment comun care poate cauza mai mult rău organismului tău decât crezi. Sentimentul de singurătate crește tensiunea arterială, colesterolul și îți activează răspunsul fizic și psihologic la stres. Prin urmare, persoanele singure în mod cronic prezintă un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare.

Există trei tipuri diferite de singurătate

Singurătatea situațională – Factorii asociați cu singurătatea situațională sunt factorii de mediu, cum ar fi experiențele neplăcute, conflictele interpersonale și accidentele.

Singurătatea de dezvoltare – Majoritatea indivizilor au un echilibru relațional între sine și ceilalți. Atunci când un individ nu poate echilibra aceste două relații, atunci există un sentiment de gol și de lipsă de sens în viață, ceea ce contribuie la sentimentul de singurătate. Printre factorii care duc adesea la singurătatea în dezvoltare se numără separările semnificative, marginalitatea socială, sărăcia, condițiile de trai și dizabilitățile fizice/psihologice.

Singurătatea internă – Percepția de a fi singur face ca o persoană să se simtă singură. Diferiți factori asociați cu singurătatea internă sunt factorii de personalitate, suferința mentală, stima de sine scăzută, sentimentul de vinovăție și strategiile slabe de a face față situațiilor.

Riscurile pentru sănătate ale singurătății

Sănătatea fizică și sănătatea mintală

Cu cât numărul de ocazii de singurătate cu care se confruntă indivizii este mai mare, cu atât numărul de riscuri cardiovasculare este mai mare. Studiile au asociat, de asemenea, singurătatea cu o creștere a tensiunii arteriale sistolice.

Stresul cronic legat de singurătate poate provoca o inflamație periferică de grad scăzut care, la rândul său, poate fi legată de boli inflamatorii precum diabetul, tulburări autoimune precum artrita reumatoidă și lupusul, precum și de hipertensiune arterială.

Există un studiu care arată, de asemenea, o asociere între singurătate și riscul de boală coronariană incidentă, în special la femei.

În ceea ce privește sănătatea mintală a unui individ, singurătatea a fost asociată cu tulburări de personalitate și psihoze, suicid, risc crescut de boală Alzheimer și creșterea simptomelor depresive. Se știe, de asemenea, că aceasta crește stresul perceput, teama de evaluare negativă, anxietatea și furia și diminuează optimismul și stima de sine.

Comportament

Unul dintre cele mai frecvente efecte ale singurătății este impactul acesteia asupra comportamentului unui individ. Este important să vă reglați sentimentele, comportamentul și gândurile pentru a vă atinge obiectivele personale sau pentru a ajuta la respectarea normelor sociale. Sentimentul de izolare socială poate împiedica capacitatea de autoreglare.

Singurătatea a devenit, de asemenea, un factor de risc pentru obezitate și, de asemenea, unul dintre principalele motive pentru care indivizii consumă alcool. Singurătatea promovează o percepție negativă despre sine și despre relația cu ceilalți. Ea are, de asemenea, puterea de a face ca un individ să își pună la îndoială valoarea de sine.

De asemenea, oamenii se simt singuri atunci când deplâng pierderea unei persoane apropiate. Trebuie remarcat faptul că singurătatea în doliu este asociată cu absența acută a unei figuri de atașament, mai degrabă decât cu absența unui sprijin social. În plus, singurătatea în doliu este un factor de risc pentru dezvoltarea depresiei.

Somnul

Singurătatea poate provoca tulburări de somn. Singurătatea face ca nivelul de stres să crească, iar acest lucru poate face ca o persoană să aibă un somn perturbat.

Se știe, de asemenea, că indivizii singuri indică o eficiență mai slabă a somnului cu disfuncții în timpul zilei, cum ar fi energia scăzută și oboseala. De asemenea, singurătatea îi face pe oameni să fie treji mai mult timp atunci când merg la culcare decât alții care nu sunt singuri.

Sistemul imunitar

Au existat numeroase cercetări privind efectele psihosociale ale stresului asupra sistemelor neuroendocrin și imunitar. Singurătatea a fost asociată cu o imunitate celulară afectată, reflectată de o activitate mai scăzută a celulelor natural killer. În plus, s-a constatat că singurătatea în rândul adulților de vârstă mijlocie a fost asociată cu o creștere mai mică a numărului de celule natural killer ,ca răspuns la stresul acut asociat cu diverse sarcini. Răspunsul imunitar umoral poate fi, de asemenea, afectat la persoanele singure.

Modalități de a reduce singurătatea

Iată câteva modalități de a reduce singurătatea.

Recunoașteți-vă singurătatea – Dacă vă simțiți un pic stingherit, întrebați-vă dacă vă simțiți singur. Recunoscându-vă singurătatea vă va ajuta să o reduceți. A vorbi cu un prieten sau cu un membru apropiat al familiei vă va ajuta să reduceți acest sentiment.

Gândiți-vă altfel la relații – Dacă familia sau prietenii apropiați nu vă sunt alături fizic, asta nu înseamnă că nu le pasă. Evitați să faceți presupuneri negative cu privire la relația dvs. cu ceilalți. Vorbiți cu persoane care vă ajută să gândiți pozitiv despre ceilalți și despre dumneavoastră.

Arătați un limbaj corporal pozitiv – Afișarea unui limbaj corporal pozitiv va atrage atenția oamenilor. Limbajul corpului reflectă încrederea dumneavoastră.

Vizitați un terapeut – Singurătatea poate avea diferite niveluri. Pentru unii oameni poate fi doar un sentiment temporar, dar pentru alții poate fi mai severă decât celelalte. Este important să vizitați un consilier sau un terapeut. Aceștia vă pot ajuta să vă eliberați de sentimentul dureros al singurătății.