Poate depresia să provoace leziuni cerebrale

Un eveniment stresant crește riscul de a dezvolta depresie mai târziu în viață. Mulți oameni se simt deprimați și, de cele mai multe ori, nu se face nimic pentru a trata depresia.

Studiile au arătat că depresia majoră poate provoca leziuni cerebrale. De fapt, studiile afirmă că acestea pot schimba forma anumitor părți ale creierului.

Să examinăm pe scurt ce este depresia înainte de a analiza efectele pe care le are depresia asupra creierului nostru.

Ce este depresia?

Depresia este o boală medicală comună și gravă care afectează negativ modul în care vă simțiți, gândiți și acționați. Depresia poate avea ca rezultat faptul că o persoană se simte tristă. De asemenea, aceasta determină persoana să își piardă interesul pentru activitățile de care se bucura odinioară. De asemenea, depresia modifică modul în care persoana funcționează atât acasă, cât și la locul de muncă.

Poate provoca depresia leziuni cerebrale?

Mulți oameni de știință și cercetători cred că depresia majoră sau depresia, dacă nu este tratată, poate provoca leziuni cerebrale.

Se crede în mod popular că emoțiile locuiesc în inimă. Cu toate acestea, Știința a adoptat o abordare diferită și a afirmat că emoțiile sunt așezate în creier.

Depresia afectează în principal trei părți ale creierului uman.

Amigdala

Amigdala este regiunea din creier asociată cu procesele emoționale. Ea face parte din sistemul limbic – un set de structuri cerebrale situate de ambele părți ale talamusului care susține o varietate de funcții, inclusiv emoțiile, comportamentul, motivația și memoria pe termen lung.

Amigdala este activată atunci când o persoană își amintește amintiri încărcate emoțional, cum ar fi o situație înfricoșătoare. Activitatea amigdalei este ridicată atunci când persoana este tristă sau clinic deprimată. Această activitate crescută poate continua chiar și după recuperarea din depresie.

Talamusul

Talamusul este acea parte a creierului care este responsabilă de transmiterea informațiilor de la receptorii senzoriali către zonele creierului unde pot fi procesate.

Acesta identifică informațiile senzoriale transmise către creier, inclusiv semnalele auditive (referitoare la auz sau sunet), vizuale, tactile (referitoare la atingere) și gustative (referitoare la gust).

Unele cercetări sugerează că tulburarea bipolară ar putea rezulta din probleme la nivelul talamusului, care ajută la stabilirea legăturii dintre informațiile senzoriale și sentimentele plăcute și neplăcute.

Hipocampus

Hipocampul este o parte mică a creierului, dar o parte importantă a sistemului limbic. Această parte a creierului este asociată în principal cu memoria – în special, memoria pe termen lung – și cu răspunsurile emoționale.

Există studii care arată că hipocampul la persoanele depresive este mult mai mic decât la persoanele care nu sunt deprimate.

Volumele hipocampului subiecților cu antecedente de episoade depresive majore au fost comparate cu volumele subiecților normali, folosind imagini volumetrice prin rezonanță magnetică. Subiecții cu antecedente de depresie aveau volume hipocampale stânga și dreapta semnificativ mai mici. Gradul de reducere a volumului hipocampal a fost proporțional cu durata totală a depresiei majore. Aceste rezultate sugerează că depresia este asociată cu atrofia hipocampului.

Pot fi inversate leziunile cerebrale?

Există un studiu care afirmă că funcțiile hipocampusului pot fi îmbunătățite cu antidepresivele potrivite, fără modificări structurale ale hipocampusului.

Studiul a implicat 38 de subiecți cu tulburare depresivă majoră și 33 de subiecți sănătoși. Celor 38 de subiecți cu depresie majoră li s-au administrat antidepresive. Rezultatele arată că tratamentul cu antidepresive nu a modificat volumul hipocampului, dar a existat o îmbunătățire semnificativă a funcției de memorie.

Deși studiul arată o îmbunătățire a funcțiilor hipocampale, sunt necesare mai multe cercetări în domeniu pentru a se putea trage o concluzie concretă.