Pericolele pentru sănătate ale expunerii la fumatul pasiv

Ați intrat vreodată într-o încăpere și v-ați întrebat de ce miroase ca și cum cineva și-a aprins o țigară, chiar dacă nu este niciun fumător la vedere?

Felicitări, tocmai ați pășit în lumea fumului pasiv.

Cercetătorii au avut nevoie de zeci de ani pentru a dovedi că fumatul provoacă cancer, boli de inimă și chiar moartea. A fost nevoie de mult mai mulți ani pentru ca aceștia să demonstreze că fumul pasiv (fumul provenit de la produsele din tutun arzând, cum ar fi țigările, trabucurile sau pipa, sau fumul expirat de către fumător) este la fel de fatal. Iar acum, oamenii de știință sunt neliniștiți din cauza unui alt fenomen legat de fumul de țigară – fumul pasiv, nicotina reziduală și alte substanțe chimice care sunt lăsate pe suprafețele interioare de către fumul de tutun. Experții în sănătate sunt de părere că aceste reziduuri reacționează cu poluanții din interior, creând astfel un amestec toxic de compuși care provoacă cancer.

Iată 4 moduri în care fumatul pasiv se prezintă ca un potențial pericol pentru sănătatea nefumătorilor din jur – în special a copiilor.

Înrăutățește toxicitatea mediului înconjurător

Fumul de tutun conține peste 7.000 de substanțe chimice, metale grele precum plumbul și arsenicul și gaze. Sute dintre acestea sunt toxice pentru sănătatea umană, în timp ce aproximativ 70 sunt cancerigene.

Particulele lipicioase și toxice, precum nicotina, se agață de pereți și tavane, în timp ce gazele ajung să fie absorbite de perdele, covoare și alte tapițerii. Aceste brizbrizuri toxice se pot reemite înapoi în aerul din jurul nostru și se pot combina cu poluanții de mediu deja existenți. Studiile au descoperit că nicotina reziduală poate reacționa cu poluanții obișnuiți din aerul interior, cum ar fi acidul azotic și ozonul, pentru a forma, respectiv, nitrozamine cancerigene specifice tutunului și particule chimice ultrafine care pot trece prin țesuturile umane.

În fiecare zi, oamenii, în special copiii și lucrătorii din industria ospitalității, se expun la fumatul pasiv prin inhalare, ingestie sau contact cu pielea. Bebelușii care se târăsc, copiii de vârstă mică și copiii sunt mai aproape de suprafețe precum podelele, covoarele și mochetele. Mulți dintre ei au obiceiul de a-și duce degetele la gură după ce ating aceste suprafețe contaminate. Nu numai atât, copiii ajung să ingereze o cantitate de două ori mai mare de praf decât adulții, din cauza procesului lor de respirație rapidă și a apropierii de suprafețele prăfuite.

În mod similar, lucrătorii din hoteluri care își petrec zilele măturând, aspirând, schimbând lenjeria și ștergând praful din camerele fumătorilor ajung să fie expuși la doze mai mari de fum de mâna a treia decât oaspeții care stau doar câteva nopți în camere de fumători.

Ceea ce înrăutățește situația este faptul că nivelul ridicat de toxicitate cauzat de fumatul pasiv rămâne în aerul din jurul nostru mult timp după ce persoana respectivă a încetat să fumeze. Odată ce aceste reziduuri de fum se acumulează, chiar și măsurile precum deschiderea ferestrelor pentru a aerisi camerele și curățenia de rutină nu sunt suficiente pentru a scăpa de ele.

Vă poate afecta ADN-ul

Cercetările au descoperit că fumatul pasiv poate provoca ruperea firelor de ADN, supunându-le în același timp la daune oxidative, ceea ce poate duce la mutații genetice. Acest lucru confirmă faptul că fumatul pasiv provoacă genotoxicitate.

S-a descoperit, de asemenea, că în probele de ADN expuse la fumatul cronic al treia mână, compușii chimici existau în concentrații mult mai mari și provocau mai multe leziuni ale ADN-ului decât acele probe de ADN care au fost expuse la fumatul acut al treia mână. Acest lucru sugerează că reziduurile de fum de țigară și de alte produse din tutun devin de fapt mai periculoase pentru sănătatea noastră în timp.

Poate crește riscul de cancer

Studiile au descoperit că nitrozaminele care se formează ca urmare a reacției nicotinei din fumatul pasiv cu acidul nitros din aer se pot lega de ADN-ul uman. Acest lucru poate provoca daune genetice semnificative și crește riscul ca celulele să devină canceroase.

S-a stabilit deja că substanțele cancerigene care provin din fumul de tutun au tendința de a se agăța de mediul înconjurător pentru o perioadă lungă de timp după ce țigara a fost stinsă. Această expunere constantă la acești agenți cancerigeni este ceea ce crește în cele din urmă riscurile de cancer.

Poate fi toxic pentru creier, ficat și imunitate

O echipă de cercetători a expus niște șoareci la reziduurile cancerigene ale fumului de tutun de mâna a treia timp de șase luni pentru a descoperi rezultate alarmante. În doar o lună de la expunerea la reziduurile de fum, cercetătorii au descoperit că șoarecii au suferit:

leziuni celulare la nivelul ficatului.
deteriorarea celulelor din creier.
Niveluri crescute de cortizol (hormonul stresului, care este asociat, printre altele, cu creșterea în greutate).
Un sistem imunitar slăbit.
Rezistență crescută la insulină.

Aceste efecte nu au făcut decât să se agraveze pe durata studiului. Ultimii trei factori sunt și ei factori majori care contribuie la dezvoltarea diabetului de tip 2.