Inteligența artificială versus inteligența umană

Din domeniul SF în cel al vieții de zi cu zi, inteligența artificială a făcut progrese semnificative. Deoarece inteligența artificială a devenit atât de omniprezentă în industriile actuale și în viața de zi cu zi a oamenilor, a apărut o nouă dezbatere, care opune cele două paradigme concurente ale inteligenței artificiale și inteligenței umane.

În timp ce scopul inteligenței artificiale este de a construi și de a crea sisteme inteligente capabile să facă munci analoge cu cele efectuate de oameni, nu putem să nu ne întrebăm dacă inteligența artificială este adecvată de una singură. Acest articol acoperă o gamă largă de subiecte, inclusiv impactul potențial al inteligenței artificiale asupra viitorului muncii și al economiei, modul în care inteligența artificială diferă de inteligența umană și considerentele etice care trebuie luate în considerare.

Ce este inteligența artificială?

Termenul de inteligență artificială poate fi utilizat pentru orice computer care are caracteristici similare cu creierul uman, inclusiv capacitatea de a gândi critic, de a lua decizii și de a crește productivitatea. La baza inteligenței artificiale se află intuițiile umane care pot fi determinate în așa fel încât mașinile să poată realiza cu ușurință sarcinile, de la cele mai simple la cele mai complicate.

Înțelegerile care sunt sintetizate sunt rezultatul activității intelectuale, inclusiv studiul, analiza, logica și observația. Sarcinile, inclusiv robotica, mecanismele de control, viziunea computerizată, programarea și extragerea de date, se încadrează sub umbrela inteligenței artificiale.

Ce este inteligența umană?

Inteligența umană este capacitatea unei persoane de a gândi, înțelege, învăța, planifica, rezolva probleme, comunica și se adaptează la mediul înconjurător. Este capacitatea de a utiliza informațiile disponibile și de a le aplica în diferite situații. Inteligența umană este, de asemenea, legată de inteligența emoțională, care include capacitatea de a recunoaște și de a exprima emoțiile, de a înțelege alte persoane și de a comunica eficient cu acestea. Inteligența umană este foarte complexă și face încă obiectul unor cercetări și studii.

Originile inteligenței umane și ale conduitei pot fi urmărite până la combinația unică a individului de genetică, educație și expunere la diverse situații și medii. Și depinde în întregime de libertatea individului de a-și modela mediul prin aplicarea informațiilor nou dobândite.

Inteligența artificială vs. inteligența umană

Următoarea este o comparație care compară inteligența umană vs. inteligența artificială:

Evoluție

Capacitățile cognitive de a gândi, raționa, evalua și așa mai departe sunt încorporate în ființele umane prin însăși natura lor.
Norbert Wiener, care a emis ipoteza mecanismelor de critică, este creditat cu o contribuție timpurie semnificativă la dezvoltarea inteligenței artificiale.

Esență

Scopul inteligenței umane este de a combina o serie de activități cognitive pentru a se adapta la noi circumstanțe.
Scopul inteligenței artificiale este de a crea computere capabile să se comporte ca oamenii și să îndeplinească sarcini pe care oamenii le-ar face în mod normal.

Funcționalitate

Oamenii se folosesc de memoria, capacitățile de procesare și talentele cognitive pe care le oferă creierul lor.
Prelucrarea datelor și a comenzilor este esențială pentru funcționarea dispozitivelor alimentate de inteligența artificială.

Ritmul de funcționare

Când vine vorba de viteză, oamenii nu se compară cu inteligența artificială sau cu roboții.
Computerele au capacitatea de a procesa mult mai multe informații într-un ritm mai alert decât indivizii. În cazul în care mintea umană poate răspunde la o problemă matematică în cinci minute, inteligența artificială este capabilă să rezolve zece probleme într-un minut.

Capacitatea de învățare

Baza intelectului uman este dobândită prin procesul de învățare printr-o varietate de experiențe și situații.
Roboții nu sunt capabili să gândească într-o manieră abstractă sau să facă concluzii bazate pe experiențele din trecut. Ei sunt capabili să dobândească cunoștințe doar prin expunerea la materiale și prin practică consecventă, deși nu vor crea niciodată un proces cognitiv care este unic pentru oameni.

Luarea de decizii

Este posibil ca factorii subiectivi care nu se bazează doar pe numere să influențeze deciziile pe care le iau oamenii.
Deoarece evaluează pe baza totalității faptelor dobândite, inteligența artificială este excepțional de obiectivă atunci când vine vorba de luarea deciziilor.

Perfecțiune

Atunci când vine vorba de intuițiile umane, există aproape întotdeauna posibilitatea „greșelii umane”, care se referă la faptul că unele nuanțe pot fi trecute cu vederea la un moment dat.
Faptul că capacitățile de inteligență artificială sunt construite pe o colecție de orientări care pot fi actualizate îi permite să ofere rezultate precise în mod regulat.

Ajustări

Mintea umană este capabilă să își ajusteze perspectivele ca răspuns la condițiile schimbătoare din mediul înconjurător. Datorită acestui fapt, oamenii sunt capabili să rețină informații și să exceleze într-o varietate de activități.
Inteligența artificială are nevoie de mult mai mult timp pentru a se adapta la schimbări inutile.

Flexibilitate

Capacitatea de a exercita o judecată sănătoasă este esențială pentru multitasking, după cum se demonstrează prin jonglarea cu o varietate de locuri de muncă în același timp.
În același mod în care un cadru poate învăța sarcinile pe rând, inteligența artificială este capabilă să îndeplinească doar o parte din sarcini în același timp.

Conexiunea socială

Oamenii sunt superiori altor animale în ceea ce privește capacitatea lor de a asimila fapte teoretice, nivelul de conștientizare de sine și sensibilitatea lor la emoțiile celorlalți. Acest lucru se datorează faptului că oamenii sunt creaturi sociale.
Inteligența artificială nu și-a însușit încă abilitatea de a sesiza indicatorii sociali și entuziaști asociați.

Operativitatea

Ar putea fi descrisă ca fiind inventivă sau creativă.
Îmbunătățește performanța generală a sistemului. Este imposibil ca aceasta să fie creativă sau inventivă, deoarece roboții nu pot gândi în același mod în care o fac oamenii.

Ce celule ale creierului pot fi modificate pentru a învăța mai repede?

Conform rezultatelor unor cercetări recente, modificarea caracteristicilor electrice ale anumitor celule în simulări de circuite neuronale a făcut ca rețelele să dobândească informații noi mai repede decât în simulările cu celule identice. De asemenea, au descoperit că, pentru ca rețelele să obțină aceleași rezultate, era necesar un număr mai mic de celule modificate și că abordarea a consumat mai puține resurse decât modelele care utilizau celule identice.

Aceste rezultate nu numai că aruncă lumină asupra modului în care creierul uman excelează la învățare, dar ne-ar putea ajuta, de asemenea, să dezvoltăm sisteme de inteligență artificială mai avansate, cum ar fi software-ul de recunoaștere vocală și facială pentru asistenții digitali și sistemele de navigație pentru vehicule autonome.

Cercetătorii s-au concentrat pe ajustarea „constantei de timp”, sau a ritmului în care o celulă ia o decizie cu privire la propria soartă pe baza acțiunilor celulelor asociate. Unele celule iau decizii rapid, în timp ce altora le ia mai mult timp să răspundă și își bazează alegerea pe acțiunile celulelor din apropiere.

Care va fi viitorul dintre oameni și inteligența artificială?

Capacitățile inteligenței artificiale sunt în continuă expansiune. Dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială necesită o perioadă semnificativă de timp, ceea ce nu se poate întâmpla în absența intervenției umane. Toate formele de inteligență artificială, inclusiv vehiculele care se conduc singure și robotica, precum și tehnologiile mai complexe, cum ar fi viziunea computerizată și procesarea limbajului natural, depind de intelectul uman.

Impactul inteligenței artificiale asupra viitorului locurilor de muncă

Automatizarea sarcinilor

Cel mai vizibil efect al inteligenței artificiale a fost rezultatul digitalizării și automatizării proceselor anterior manuale într-o gamă largă de industrii. Aceste sarcini, care înainte erau executate manual, sunt acum realizate în mod digital. În prezent, sarcinile sau ocupațiile care implică un anumit grad de repetiție sau utilizarea și interpretarea unor cantități mari de date sunt comunicate și administrate de un computer și, în anumite cazuri, nu este necesară intervenția oamenilor pentru a finaliza aceste sarcini sau locuri de muncă.

Noi oportunități

Inteligența artificială creează noi oportunități pentru forța de muncă prin automatizarea unor sarcini care înainte necesitau intervenția umană. Dezvoltarea rapidă a tehnologiei a dus la apariția unor noi domenii de studiu și de muncă, cum ar fi ingineria digitală. Prin urmare, deși locurile de muncă manuale tradiționale ar putea dispărea, vor apărea noi oportunități și cariere.

Modelul de creștere economică

Atunci când este folosită în mod corespunzător, mai degrabă decât doar de dragul progresului, inteligența artificială are potențialul de a crește productivitatea și colaborarea în cadrul unei companii, deschizând noi și vaste căi de creștere. Ca urmare, poate stimula o creștere a cererii de bunuri și servicii și poate alimenta un model de creștere economică care să răspândească prosperitatea și să ridice standardele de viață.

Rolul muncii

În era inteligenței artificiale, recunoașterea potențialului ocupării forței de muncă dincolo de simpla menținere a unui standard de viață este mult mai importantă. Aceasta transmite o înțelegere a nevoii umane esențiale de implicare, de co-creare, de dedicare și de sentimentul de a fi necesar și, prin urmare, nu ar trebui să fie trecută cu vederea. Astfel, uneori, chiar și sarcinile banale la locul de muncă devin semnificative și avantajoase, iar dacă sarcina este eliminată sau automatizată, ar trebui înlocuită cu ceva care oferă o oportunitate comparabilă de exprimare și dezvăluire umană.

Creșterea creativității și a inovației

Experții au acum mai mult timp pentru a se concentra pe analiză, pe furnizarea de soluții noi și originale și pe alte operațiuni care se află ferm în zona intelectului uman, în timp ce robotica, inteligența artificială și automatizarea industrială se ocupă de unele dintre sarcinile banale și fizice îndeplinite anterior de oameni.

Va înlocui inteligența artificială oamenii?

În timp ce inteligența artificială are potențialul de a automatiza sarcini și locuri de muncă specifice, este probabil să înlocuiască oamenii în unele domenii. Inteligența artificială este cea mai potrivită pentru a gestiona sarcini repetitive, bazate pe date și pentru a lua decizii bazate pe date. Cu toate acestea, abilitățile umane, cum ar fi creativitatea, gândirea critică, inteligența emoțională și rezolvarea problemelor complexe, trebuie să fie în continuare mai valoroase și ușor de reprodus de inteligența artificială.

Viitorul inteligenței artificiale este mai probabil să implice colaborarea dintre oameni și mașini, în care inteligența artificială sporește capacitățile umane și le permite oamenilor să se concentreze asupra sarcinilor de nivel superior care necesită ingeniozitate și expertiză umană. Este esențial să privim inteligența artificială ca pe un instrument care poate spori productivitatea și facilita noi posibilități, mai degrabă decât ca pe un substitut complet al implicării umane.