Efectele nocive pentru sănătate ale consumului de vin alb

De veacuri, vinul a fost strâns asociat cu dieta, mai ales în cultura țărilor mediteraneene. Se știe că vinul roșu, în special, favorizează pofta de mâncare și sănătatea, dar numai atunci când este consumat cu moderație. Consumul de vin (unul până la două pahare pe zi) este asociat cu scăderea incidenței bolilor cardiovasculare, a hipertensiunii arteriale, a diabetului și a anumitor tipuri de cancer, inclusiv a carcinomului de colon, bazocelular, ovarian și de prostată. Multe persoane consumă vin alb, care nu are aceleași beneficii pentru sănătate ca și vinul roșu.

În ultimii 20 de ani, conținutul maxim de alcool al vinului a crescut vertiginos de la aproximativ 13 la 17 procente. Unele vinuri albe pot conține până la 20 la sută alcool. Deși popoarele consumă mai mult vin roșu decât vin alb, potrivit statisticilor, aproximativ 40% dintre acestea consumă vin alb. Etanolul, denumit în mod obișnuit alcool etilic, este principalul component alcoolic din vin, produs prin fermentarea zaharurilor de către drojdie. Aici, analizăm efectele negative ale vinului alb asupra sănătății noastre.

Boli de ficat

Alcoolul este cea mai frecventă cauză a bolilor de ficat. Vinul conține alcool, iar consumul unor cantități excesive de vin alb poate provoca ciroză hepatică. Dependența de vin deteriorează, de asemenea, performanța ficatului, forțând ficatul să lucreze peste program. Ficatul joacă un rol crucial în filtrarea sângelui și în eliminarea substanțelor chimice dăunătoare și a deșeurilor din organism. Pe lângă ciroza hepatică, dependența de vin duce, de asemenea, la inflamarea ficatului și chiar la cancer de ficat. În cazul bărbaților, consumul zilnic de vin îi poate expune la riscul de ciroză hepatică.

Un studiu recent arată că un consum zilnic de peste 30 g de alcool pur, indiferent de sex, crește riscul de boală hepatică. La fel ca în cazul majorității lucrurilor, moderația este cheia și nu ar trebui să se bea mai mult de două pahare de vin pe zi. Experții recomandă consumul de vin roșu, deoarece acesta conține mai multe beneficii pentru sănătate și mai puține efecte secundare decât vinul alb. Cel mai important, alcoolul nu trebuie combinat cu medicamente, deoarece această combinație poate crește riscul de insuficiență hepatică. Persoanele cu afecțiuni hepatice trebuie să se abțină complet de la alcool.

Obezitate

Consumul de alcool poate fi un factor de risc pentru obezitate la unele persoane. 150 de mililitri de vin pot adăuga aproximativ 100 de calorii, iar 350 de mililitri de vin mai rece conțin aproximativ 180 de calorii. Consumul unui pahar sau două de vin poate adăuga aproximativ aproximativ 200 de calorii. Băutorii înrăiți consumă adesea mai mult de 2000 de calorii numai din consumul de vin. Consumul de vin crește, de asemenea, foamea, care este un efect temporar al alcoolului din vin.

Atunci când consumați alcool, evitați să mâncați pizza, pâine cu brânză și plăcinte cu mere, deoarece aceste alimente pot crește absorbția alcoolului în organism, ceea ce duce la regimul de beție. Relația dintre consumul de alcool și greutatea corporală a fost studiată pe larg. Dar, dovezile sunt contradictorii și sunt îngreunate de limitări importante care împiedică o concluzie puternică privind efectul consumului de alcool asupra riscului de obezitate.

Cancerul de piele

Cercetătorii spun că vinul alb conține acetaldehidă, care este un compus cancerigen. Legătura dintre consumul de alcool și apariția cancerului a fost bine studiată. Consumul de alcool este asociat cu aproximativ 3% din decesele cauzate de cancer, iar alcoolul în sine este clasificat ca fiind un carcinogen uman cunoscut. Un studiu special care a analizat prospectiv 210.252 de persoane a arătat o asociere strânsă între consumul de alcool și melanomul la femei, în comparație cu bărbații. Studiul a arătat că riscul de melanom a crescut cu 14% cu fiecare băutură pe zi. Într-un studiu conex, unul dintre autori a specificat că vinul alb este singura băutură asociată în mod independent cu un risc crescut de melanom. Antioxidanții din vinul roșu au contrabalansat acest risc, ceea ce face ca vinul alb să fie vinovatul.

Rosacea

Rozaceea este o afecțiune cutanată comună, dar puțin înțeleasă pe termen lung, care afectează în principal fața. Femeile sunt mai predispuse decât bărbații să dezvolte rozacee. Alcoolul este unul dintre cei câțiva factori declanșatori care au fost identificați ca agravând rozaceea.

Chiar și cantități mici de vin alb pot crește șansele de a dezvolta rozacee, deoarece conținutul de alcool din vinul alb acționează ca un vasodilatator. Un studiu efectuat pe 83.000 de femei a arătat că doar unul până la trei pahare pe lună crește riscul de a dezvolta rozacee cu 14 procente. Consumul a cinci sau mai multe vinuri albe pe săptămână a crescut acest lucru la 49 la sută. Consumul regulat a peste cinci pahare de vin alb dublează șansele de apariție a rozaceei la femei.

Candida

Candida este un tip de drojdie și este cea mai frecventă cauză a infecțiilor fungice la nivel mondial. Dovezile arată că candida produce, de asemenea, acetaldehidă. Aceasta poate utiliza atât alcoolul, cât și zaharurile pentru nevoile sale energetice și, la rândul său, produce acetaldehidă. Atunci când oamenii suferă de o infecție cu candida, enzima hepatică încearcă în permanență să elimine acetaldehida produsă de candida prin transformarea ei. Atunci când astfel de persoane consumă alcool, organismul lor convertește alcoolul în acetaldehidă, provocând un deficit de enzime pentru a converti acetaldehida care este produsă în urma descompunerii alcoolului de către organism. Acest lucru face ca acetaldehida să se acumuleze și duce la toxicitate. Alcoolul sau orice lucru care conține etanol este rău pentru infecția candida.

Infertilitate

Este bine cunoscut faptul că consumul de alcool în timpul sarcinii este legat de malformațiile congenitale. Consumul a doar patru băuturi alcoolice pe săptămână este asociat cu o scădere a ratei nașterilor vii. Studiile epidemiologice privind sarcinile spontane arată că femeile care consumă cantități mari de alcool au fost mai susceptibile de a avea infertilitate. De asemenea, fecundabilitatea (probabilitatea ca o femeie să conceapă într-o anumită lună sau ciclu menstrual) a fost diminuată în rândul femeilor care consumă cantități moderate sau mari de alcool.

Cea mai puternică asociere dintre consumul de alcool la bărbați, sarcină și avort spontan a fost observată atunci când consumul a avut loc cel mai aproape de momentul recoltării probei de spermă. Unele studii au constatat că femeile cu un consum ridicat de alcool au avut nevoie de mai mult timp pentru a rămâne însărcinate. Probabilitatea de concepție în cadrul unui ciclu menstrual a scăzut odată cu creșterea consumului de alcool la femei, chiar și în rândul celor care beau cinci sau mai puține băuturi pe săptămână.

Depresie

Alcoolul poate declanșa și agrava simptomele depresiei și poate provoca consecințe devastatoare permanente. Potrivit cercetărilor, abuzul sau dependența de alcool poate crește riscul unei persoane de a dezvolta depresie în primul rând. O posibilă explicație este că alcoolul poate declanșa o vulnerabilitate genetică pentru această tulburare. De asemenea, deoarece alcoolul este un depresiv, poate duce la o stare depresivă în rândul persoanelor care deja abuzează sau depind de alcool. Mai mult, dacă un membru al familiei a avut probleme cu alcoolismul sau depresia, crește riscul de a suferi de ambele tulburări.

Tensiune arterială ridicată

Oxidul nitric este un vasodilatator endogen important care joacă un rol important în reglarea tensiunii arteriale și în protejarea împotriva leziunilor vasculare patologice. Disfuncția căii oxidului nitric este implicată în dezvoltarea multor boli cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea sau tensiunea arterială ridicată. S-a raportat că o concentrație scăzută de alcool poate promova eliberarea de oxid nitric din endoteliu, în timp ce o concentrație ridicată sau consumul cronic de alcool ar putea afecta funcția endotelială prin scăderea biodisponibilității oxidului nitric. Conținutul de alcool din vinul alb poate crește drastic tensiunea arterială. În plus, deoarece vinul este bogat în calorii, consumul excesiv poate duce la creșterea nedorită în greutate, care este o cauză majoră pentru hipertensiunea arterială.

Boli de inimă

Insuficiența cardiacă este o problemă majoră de sănătate publică. Consumul de alcool pare să joace un rol în dezvoltarea insuficienței cardiace. Consumul moderat de vin, în special de vin roșu, poate reduce riscul de a dezvolta boli de inimă. Un pahar de vin roșu este bun pentru femei, iar bărbații pot bea două pahare pe zi. Cu toate acestea, consumul de vin alb, care nu are aceleași beneficii pentru sănătate ca și vinul roșu, poate provoca riscuri de apariție a unor probleme cardiovasculare, cum ar fi bolile de inimă. Se știe că un consum excesiv de alcool poate duce la cardiomiopatie alcoolică (boli ale mușchiului cardiac).