Cum afectează traumele creierul și corpul

Traumele se prezintă sub multe forme și aspecte. Poate include orice, de la leziuni fizice la situații stresante. Printre exemple se numără accidentele de mașină, dezastrele naturale și confruntarea cu moartea unei persoane dragi.

Trauma fizică este mai frecventă decât credeți. Este principala cauză de deces pentru persoanele cu vârste cuprinse între 1 și 44 de ani, chiar mai mult decât cancerul și bolile de inimă. La nivel mondial, reprezintă 10% din decese și 16% din dizabilități, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Chiar și sănătatea mintală poate fi afectată. Dar, spre deosebire de trauma fizică, trauma psihologică se poate dezvolta cu sau fără o rană. Este nevoie doar de o experiență periculoasă sau care pune viața în pericol.

Atunci când se întâmplă o traumă, aceasta poate afecta organismul în aceste moduri.

Răspunsul la stres

Nu există nicio îndoială că trauma este stresantă. În momentul în care se întâmplă, răspunsul la stres intră în funcțiune.

La început, răspunsul de luptă sau de fugă declanșează modul de apărare. Acesta vă poate salva viața! Cu toate acestea, dacă acest stres persistă, poate duce la probleme de sănătate precum dureri de cap, insomnie și probleme digestive.

În timp, stresul cronic se poate transforma într-o bulgăre de zăpadă în afecțiuni mai grave. Bolile de inimă, hipertensiunea arterială și obezitatea sunt doar câteva dintre posibilități. Imunitatea poate, de asemenea, să se prăbușească, crescând șansele de răceli și infecții.

Din punct de vedere emoțional, oamenii resimt stresul traumatic în moduri diferite. Este asociat cu tristețea, furia și iritabilitatea. Unii oameni ar putea dezvolta tulburare de stres post-traumatic (PTSD).

Inflamație

Dacă vreți să înțelegeți cum afectează traumele organismul, concentrați-vă asupra inflamației. Acest răspuns de protecție, care este cauzat de stres, are ca scop repararea organismului. Atât vindecarea, cât și complicațiile sunt determinate de răspunsul inflamator.

În primele 30 de minute de la o leziune gravă, inflamația se pune la treabă. Aceasta activează trombocitele pentru a promova coagularea, în speranța de a opri pierderea de sânge. Mediatorii inflamatori sunt, de asemenea, eliberați pentru a alerta sistemul imunitar. La rândul lor, celulele albe din sânge se grăbesc să ajungă la rană, lucrând pentru a distruge agenții patogeni dăunători.

În același timp, inflamația rănește țesuturile sănătoase. Pe măsură ce mediatorii inflamatori se îndreaptă spre rană, sunt „absorbiți” de organele din apropiere. Acest proces poate duce la deteriorarea organelor, cauzând și mai multe probleme.

Sistemul imunitar afectat

Traumatismele pot amortiza semnificativ sistemul imunitar. Totul se datorează răspunsului inflamator, care perturbă echilibrul imunității și rezistența la infecții.

O mare parte din acest dezechilibru este cauzată de leziuni tisulare. Pe măsură ce celulele albe din sânge se grăbesc să ajungă la rană, sunt eliberate resturi celulare dăunătoare. Sistemul imunitar este expus, de asemenea, la antigeni numiți alarmine. Aceste molecule acționează pentru a alerta răspunsul imunitar, dar îl pot, de asemenea, stresa.

Chiar și traumele psihologice pot suprima sistemul imunitar. Atunci când creierul este stresat, sunt eliberați hormoni precum cortizolul. În timp, acești hormoni pot reduce funcțiile normale ale organismului și diminuează imunitatea.

Risc crescut de septicemie

Atunci când imunitatea este grav afectată, un răspuns la infecție poate duce la o inflamație generalizată. Această afecțiune care pune viața în pericol se numește sepsis. În unitatea de terapie intensivă chirurgicală, este o cauză majoră de deces. Între 28 și 50 la sută dintre pacienți decedează.

De obicei, această infecție la nivelul întregului organism este cauzată de bacterii. Dar poate proveni și de la ciuperci și viruși, iar uneori chiar și de la infecții localizate. Și cum efectele secundare ale sepsisului sunt similare cu cele ale altor afecțiuni, poate fi greu de diagnosticat. Simptomele includ febră, frisoane, confuzie și ritm cardiac accelerat.

Circulația sanguină deficitară

Sepsisul afectează, de asemenea, fluxul sanguin. Inflamația provoacă cheaguri de sânge și vase cu scurgeri, lipsind organele de oxigen și nutrienți. Ca urmare, organele sunt deteriorate. Cazurile severe pot duce la insuficiență multiorganică și la deces.

Problemele legate de fluxul sanguin se pot dezvolta și fără sepsis. Atât sângerările externe sau interne puternice pot face ca organismul să intre în șoc. Această afecțiune care pune viața în pericol privează, de asemenea, organele de oxigen și nutrienți, sporind riscul de insuficiență multiorganică. Simptomele comune includ anxietate, dureri în piept, confuzie, respirație superficială și pierderea cunoștinței.

În plus, atunci când organismul se rănește, sângele este redirecționat către creier și rănit. De asemenea, aceasta poate împiedica organele să primească sângele de care au nevoie.

Leziuni respiratorii

Adesea, organele respiratorii sunt cele mai afectate, ceea ce duce la o afecțiune numită sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS). Este responsabil pentru 50 până la 80 la sută din decese, ceea ce îl face unul dintre cele mai grave efecte secundare ale traumatismelor. Sindromul de detresă respiratorie acută este, de asemenea, legat de șederi mai lungi în spital și de o stare de sănătate mai proastă pe termen lung.

Deloc surprinzător, pacienții cu vârsta de peste 65 de ani prezintă cel mai mare risc de sindrom de detresă respiratorie acută.

Probleme de sănătate mintală

Trauma afectează, de asemenea, sănătatea mentală și emoțională. La urma urmei, poate fi dificil să uiți un eveniment șocant, fie că este vorba de o rănire sau de moartea unei persoane dragi.

Printre simptomele comune se numără anxietatea, tristețea, concentrarea redusă și problemele de somn. În mod obișnuit, înțepătura unui eveniment traumatic scade în timp. Cu toate acestea, în unele cazuri, o persoană ar putea găsi greu să revină la rutina normală. Flashback-urile, emoțiile neregulate și visele urâte pot da peste cap relațiile și viața de zi cu zi.

Chiar și memoria poate fi afectată de traume. Atunci când stresul extrem duce la inflamație, neuronii din creier mor. În plus, citokinele sunt foarte bine exprimate în hipocampus, partea din creier care se ocupă de memorie.

Evident, efectele exacte ale traumei depind de tipul și gravitatea acesteia. De asemenea, este diferit pentru fiecare persoană. Din punctul de vedere al medicului, acesta este exact motivul pentru care traumele pot fi atât de dificil de tratat.