Cele mai frecvente leziuni care apar în timpul mersului și alergării

Atât mersul pe jos, cât și alergarea oferă beneficii similare pentru sănătate, cum ar fi îmbunătățirea condiției fizice, îmbunătățirea rezistenței, promovarea bunăstării emoționale și îmbunătățirea imunității. Cu toate acestea, alergarea are un avantaj în ceea ce privește arderea caloriilor într-un ritm mai rapid, în comparație cu mersul pe jos. Deși ambele sunt considerate forme sigure de exerciții fizice, există potențiale leziuni care, dacă sunt ignorate, pot provoca complicații grave. Mai jos sunt prezentate cele mai frecvente leziuni din alergare și mersul pe jos.

Fasceita plantară

Fascia plantară este un țesut fibros gros care acționează ca un amortizor de șocuri și susține bolta piciorului. Suprasolicitarea acestui țesut în timpul mersului, al alergării sau al utilizării unei încălțăminte necorespunzătoare (în timpul oricărui tip de activitate fizică) provoacă fasceita plantară.

Simțirea unei dureri intense în picioare atunci când faceți primii pași dimineața este unul dintre simptomele proeminente.

Tendinopatia lui Ahile

Tendinopatia achileană este un termen combinat folosit pentru tendinita achileană și tendinoza achileană. În timp ce tendinita achileană este inflamația tendonului achilean care face legătura între vițel și osul călcâiului, tendinoza achileană este o mică ruptură în interiorul și în jurul tendonului. Aceasta este cauzată în principal din cauza suprasolicitării gleznelor sau din cauza unei creșteri bruște a intensității sau a duratei antrenamentului.

O durere și o umflătură la nivelul gleznei sunt principalele simptome, pe lângă inflexibilitatea și slăbirea gleznelor. Durerea rămâne moderată sau ușoară și este evidentă doar în timpul mersului și alergării.

Aplegii la tibie

Durerea resimțită în partea din față și în interiorul părții inferioare a piciorului, la nivelul tibiei, se numește tibia. De obicei, apare atunci când schimbați suprafața pe care mergeți sau alergați. De asemenea, apare dacă măriți durata activității fizice.

Genunchiul alergătorului

Spre deosebire de denumire, orice persoană și nu doar un alergător este predispus la genunchiul alergătorului. Este afecțiunea în care se resimte o durere severă în interiorul genunchiului, ca urmare a suprasolicitării acestuia. Durerea apare, de obicei, dacă rotula nu este aliniată. Suprasolicitarea persistentă duce în continuare la uzura genunchiului, ceea ce duce la durere.

Sindromul benzii iliotibiale (sindromul ITB)

Banda iliotibială este un țesut fibros gros care se întinde de-a lungul laturii laterale a piciorului, de la șold la genunchi. Suprasolicitarea acestui țesut duce la iritarea și inflamarea acestuia, ceea ce duce la durere. Încălțămintea nepotrivită și creșterea bruscă a înclinației sau a kilometrajului sunt cauzele principale.

Durerea la genunchi la începutul sau la sfârșitul mersului sau alergării este simptomul comun. Simptomele sunt, de asemenea, proeminente atunci când se parcurge un drum în urcare, înclinații sau scări.

Tracțiune musculară

Nu doar în timpul mersului și al alergării, o tracțiune musculară poate apărea chiar și atunci când te întinzi prea mult pentru a apuca ceva care nu îți este la îndemână. Aceasta apare atunci când micii mușchi suferă o mică ruptură, ceea ce duce la întindere. O senzație de pocnitură este de obicei resimțită atunci când are loc ruptura. Zonele cel mai frecvent afectate sunt mușchii gambei, inghinali, ischiogambieri și cvadriceps.

Fractura de stres

O mică fisură în os în timp ce lucrați prea mult înainte de a vă obișnui cu un teren sau o activitate nouă se numește fractură de stres. Aceasta provoacă disconfort și durere. Durerea se accentuează de obicei dacă se continuă activitatea fizică fără a se lua o odihnă adecvată.

Dureri în partea inferioară a spatelui

Alergarea poate afecta postura dacă nu se face sub o îndrumare și pe un teren adecvat. Acest lucru duce la dureri în partea inferioară a spatelui, care s-ar putea extinde în josul picioarelor. Durerea variază de la ușoară la severă.

Conștientizarea echilibrului și mecanicii corpului vă ajută să rezolvați majoritatea acestor probleme. Cunoașterea flexibilității și a limitelor de întindere a mușchilor este importantă pentru a evita orice ruptură musculară sau ligamentară. De asemenea, dacă intenționați să creșteți intensitatea și durata alergării sau a mersului pe jos, faceți-o treptat pentru a vă salva mușchii de o solicitare suplimentară și impulsivă.