Care sunt etapele de dezvoltare și tipurile de inteligență artificială

Inteligența artificială este o ramură a informaticii care încearcă să dezvolte sisteme și algoritmi capabili să confere unei mașini caracteristici umane, cum ar fi învățarea sau capacitatea de a planifica activități, replicând astfel capacitățile umane. Ca urmare, are numeroase utilizări într-o varietate de sectoare.

Inteligența artificială poate fi considerată pur și simplu ca fiind proiectarea și crearea de mașini capabile să reproducă procesele cognitive umane, cum ar fi luarea deciziilor, recunoașterea obiectelor, rezolvarea problemelor complexe și multe altele. Explorați care sunt tipurile de inteligență artificială, împreună cu cele 3 categorii de inteligență artificială.

Înainte de a afla care sunt tipurile de inteligență artificială, există 3 etape în această tehnologie a inteligenței artificiale care are potențialul de a schimba viitorul și anume – inteligența artificială generală (AGI), inteligența artificială îngustă (ANI) și superinteligența artificială (ASI). Iată care sunt etapele de evoluție în inteligența artificială:

Inteligența artificială îngustă (ANI)

Inteligența artificială îngustă, denumită uneori inteligență artificială slabă, se aseamănă cu modul în care sistemele de inteligență artificială execută comenzi sau definesc sarcini specifice. Inteligența artificială îngustă este concepută să stăpânească și să execute o singură abilitate cognitivă și nu este capabilă să învețe de una singură diferite abilități. Prin urmare, tehnologia nu poate fi înțeleasă în mod independent. Aceste tehnici sunt utilizate în mod regulat împreună în cadrul algoritmilor din cadrul învățării automate și al rețelelor neuronale pentru a îndeplini obiective specifice.

O astfel de procesare este un exemplu de inteligență artificială îngustă, deoarece poate recunoaște și răspunde la comenzi vocale, dar nu va funcționa bine cu alte sarcini.

Inteligența artificială îngustă are, de exemplu, unele posibilități de utilizare, cum ar fi software-ul de recunoaștere a imaginilor, mașinile care se conduc singure și asistenții virtuali bazați pe inteligență artificială.

Inteligența artificială generală (AGI)

Inteligența artificială generală, denumită și inteligență artificială puternică, reprezintă următoarea etapă în evoluția inteligenței artificiale, când mașinile nu doar dobândesc capacitatea de a raționa și de a lua decizii ca oamenii.

Primul fapt legat de inteligența artificială puternică este că este un concept ipotetic, fără modele existente. Cu toate acestea, se preconizează că astfel de mașini vor avea probabil o inteligență asemănătoare cu cea a oamenilor.

Inteligența artificială puternică este considerată o amenințare la adresa existenței umane de către mulți oameni de știință, inclusiv de Stephen Hawking, care a declarat: „Inteligența artificială puternică este o amenințare la adresa existenței umane:

„La capătul îndepărtat al inteligenței artificiale, dacă se realizează fără intervenția omului, viitorul ar putea fi sumbru pentru ființele umane”. Ar ajunge la un punct în care s-ar proiecta singură și s-ar autoperfecționa, dar într-un ritm din ce în ce mai rapid. Oamenii care sunt limitați în viteza de evoluție biologică de un proces lent ar putea și, prin urmare, ar fi fără speranță în fața celor care posedă inteligență artificială.

Superinteligența artificială (ASI)

Superinteligența artificială înseamnă că un computer devine inteligent nu doar cât o persoană obișnuită, ci chiar mult mai inteligent decât o persoană. De fapt, superinteligența artificială, intriga filmelor din viitor de până acum, prezintă un scenariu în care mașinile preiau puterea, așa cum este descris în cărțile SF.

Acest lucru ar putea fi posibil în viitorul apropiat. „Viteza fulminantă de dezvoltare a inteligenței artificiale (inteligența artificială este reală, dar nu se limitează doar la inteligența artificială restrânsă) este dificilă. Cei mai mulți oameni care nu au comunicare directă cu grupuri precum DeepMind nu au nicio idee despre cât de rapid este progresul – este aproape de curba exponențială. Prin urmare, riscul este că în cinci ani se poate întâmpla ceva periculos (cel mult în 10 ani)”, după cum a spus Elon Musk.

Aflați mai jos care sunt tipurile de inteligență artificială:

Mașini reactive inteligență artificială

Creaturile robotice pasive acționează pur și simplu atunci când sunt stimulate în același mod ca și oamenii pasivi. Ele pot răspunde acum, dar este posibil să nu păstreze trecutul – nu sunt cele care își amintesc experiențele și au noi cunoștințe și capacități după ce au trecut prin probe. În acest scop, trebuie de asemenea remarcat faptul că domeniul de aplicare al răspunsului mașinilor reactive la intrările unui anumit număr este foarte îngust. Mașinile reactive constituie punctul central al utilizării inteligenței artificiale.

Funcționarea mașinilor reactive este evidentă în efectuarea unor operațiuni autonome elementare, cum ar fi filtrarea e-mailurilor nedorite din căsuța de e-mail sau recomandarea de produse pe baza istoricului de cumpărături. Deși inteligența artificială reactivă nu poate crea soluții inedite sau nu poate avea capacități mai complicate în afară de acestea, o îmbunătățire nelimitată este încă posibilă.

Inteligența artificială cu memorie limitată

Acest tip de instabilitate poate fi oarecum atenuat de inteligența artificială cu memorie, care poate stoca date din trecut și le poate folosi pentru a face previziuni sau a oferi direcții de îmbunătățire. Acest lucru înseamnă că își creează propriile cunoștințe dislocate, pe termen scurt, despre lume și acționează doar pe baza acestor cunoștințe în situații rare de zi cu zi.

Esența acestei inteligențe artificiale se bazează direct pe o abordare de învățare profundă bazată pe modelul neuronilor umani. Acest fapt permite unei mașini să accepte date prin experiență și să învețe din acestea, îmbunătățindu-și precizia în fiecare acțiune pe care o întreprinde.

Smartphone-urile noastre, asistenții vocali, mașinile care se conduc singure și chiar și sistemele activate vocal din casele noastre folosesc acest tip de inteligență artificială. Acest lucru se poate aplica atât în situații cum ar fi simpla conversație sau asistenții personali, cât și la recunoașterea mai avansată a vehiculelor autonome și în alte cazuri.

Teoria minții inteligență artificială

Teoria minții se referă la inteligența artificială care analizează emoțiile umane și le poate descoperi. Această expresie provine din psihologie și este folosită pentru a defini capacitatea unei persoane de a empatiza și de a se convinge, permițându-i să prevadă ceea ce o așteaptă. Există îndoieli cu privire la faptul că teoria minții va deveni o realitate în curând, dar pare a fi ceva semnificativ și promițător în domeniul dezvoltării inteligenței artificiale.

Inteligența artificială conștientă de sine

Ideea principală a inteligenței artificiale conștiente de sine constă în capacitatea sa de a fi conștientă de sine. Aceasta poate învăța, percepe, detecta și gândi ca oamenii. Acest punct al unei singure inteligențe artificiale se numește singularitatea inteligenței artificiale. Inteligența artificială conștientă de sine ar putea fi singularitatea inteligenței artificiale, care este unul dintre obiectivele dezvoltării inteligenței artificiale. Dacă inteligența artificială conștientă de sine va fi realizată atunci când va fi, atunci va fi un plus, deoarece, în afară de sentimentele altor oameni, mașinile de inteligență artificială ar avea, de asemenea, un sentiment de sine.