Care sunt efectele depresiei asupra creierului

Depresia este o afecțiune mentală care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Pe lângă faptul că împinge o persoană într-o stare de spirit mohorâtă și abătută, aceasta cauzează, de asemenea, daune permanente la nivelul creierului. Aceasta schimbă forma fizică a creierului, ceea ce, ca urmare, provoacă schimbări majore în comportament și cogniție. Depresia afectează în principal trei zone ale creierului, care controlează memoria și concentrarea. Aproape 20 la sută dintre pacienții cu depresie nu își revin niciodată complet. Afectarea creierului apare din cauza depresiei persistente, mai degrabă decât ca factor predispozant pentru aceasta. Depresia afectează hipocampul, amigdala și cortexul prefrontal al creierului. Iată care sunt efectele depresiei asupra creierului.

Hipocampus

Un organ vital situat fix în mijlocul creierului, hipocampul generează rapid noi conexiuni între celule. Acesta stochează amintiri și reglează producția unui hormon numit cortizol. Organismul eliberează cortizol în perioadele de depresie, de stres fizic și mental. Evenimentele stresante sau un dezechilibru chimic în organism pot provoca cantități excesive de cortizol, ceea ce complică și mai mult afecțiunea. Nivelul excesiv de cortizol din organism este legat de obezitate, care dă naștere la numeroase boli. Într-un creier sănătos, neuronii (celule cerebrale) sunt produși pe tot parcursul vieții adulte a unei persoane în hipocampus. Însă, în rândul persoanelor cu tulburare depresivă majoră, expunerea pe termen lung la un nivel crescut de cortizol reduce producția de noi neuroni și determină micșorarea neuronilor din hipocampus.

Folosind date de imagistică prin rezonanță magnetică cerebrală care au implicat aproape 9000 de persoane din întreaga lume, o echipă internațională de cercetători a observat că persoanele care au suferit crize recurente de depresie aveau, de asemenea, un hipocampus mai mic.

Relația dintre depresia severă și hipocampus este toxică. Durata depresiei anterioare afectează performanța memoriei, ceea ce indică o legătură toxică între depresie și cogniție. Acest lucru necesită o abordare urgentă a problemei depresiei pentru sănătatea publică.

Amigdala

Amigdala este responsabilă de răspunsurile emoționale, cum ar fi plăcerea și frica. La persoanele cu tulburare depresivă majoră, din cauza expunerii continue la niveluri ridicate de cortizol, amigdala se mărește și devine mai activă. O amigdală mărită și hiperactivă, combinată cu o activitate anormală în alte părți ale creierului, are ca rezultat perturbări ale somnului și ale tiparelor de activitate. De asemenea, face ca organismul să elibereze cantități neregulate de hormoni și alte substanțe chimice în organism, ceea ce duce la complicații suplimentare.

Cortexul prefrontal

Cortexul prefrontal este situat chiar în partea din față a lobului frontal. Este responsabil de o varietate de comportamente complexe, de reglarea emoțiilor, de luarea deciziilor, de planificare, de formarea amintirilor și contribuie în mare măsură la dezvoltarea personalității. Producția excesivă de cortizol face ca cortexul prefrontal să se micșoreze.

Lobii frontali sunt mult mai mari decât hipocampul. Studiul care a observat micșorarea ambelor zone a ajuns la concluzia că lobul frontal suferă aceleași modificări ca și hipocampul. Lobii frontali sunt, de asemenea, direct implicați în gestionarea reacțiilor emoționale și în concentrarea atenției. Micșorarea lobilor frontali este la fel de critică precum micșorarea hipocampului.

Poate fi cortizolul vinovatul?

Cercetătorii recunosc faptul că nivelurile ridicate de cortizol joacă un rol crucial în modificarea structurii fizice și a activităților chimice ale creierului, declanșând apariția Tulburării Depresive Majore. În condiții normale, nivelurile de cortizol ating un vârf în timpul zilei și scad pe timp de noapte. La persoanele cu Tulburare Depresivă Majoră, nivelurile de cortizol sunt întotdeauna la un nivel crescut, chiar și noaptea.

Poate ajuta meditația?

Meditația este o metodă puternică de a depăși depresia și de a ajuta creierul să se recupereze după daunele cauzate din cauza depresiei. Cercetările au arătat că meditația poate crește efectiv densitatea creierului.